Am gasit intr-un colt clepsidra...O pierdusem in coltul unui desen...
Fara nisip.
Sa nu-mi topeasca timpul privirea.
Cu picaturi prea reci...
Oare voi sti candva sa mor ca zorii, cand cerul se raneste in stele?Oare voi sti sa ma rascol din cenusa
cand flacara vietii muri-va-mi din suflet, asa cum toamna moare in frunze, si cerul in norii fara de vlaga de mine?
Inchid ochii si simt cum urla din mine strigatul vietii...
Destinul il simt inchis intr un pumn; simt razvratirea taranii spre tacerea din mine...
SUNT CER, SUNT NOAPTE, SUNT ZI
Sunt tot ce poate fi un om
si...nimic din ce as putea sa fiu...
SUNT EU...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu