I can't change...

Te astept

ca pe o ploaie de primavara

Cu buzele insetate si mainile

intinse de adorare...

  Cateodata,imi dau seama ca ne regasim cu mai mare usurinta in trecut decat in prezent.M-am surprins foarte rar raportandu-ma la viitor...Si chiar atunci cand mi s-a intamplat s-o fac,contururile erau destul de vagi,inconsistente.In schimb, sesizez ca majoritatea subiectelor pe care le abordam in discutiile cu semeni nostri se refera la fapte si intamplari familiare,traversate de regula,de propria experienta. Probabil rationamentele noastre au tendinta de a se sprijini pe argumente solide,explorate ca posibilitati cu ajutorul  gandirii sau verificate practic...

" Ne arde apropiereain ochi cum stam...

Si totusi,tu-mi soptesti: "MIE-ASA DE DOR DE TINE!"

Asa de tainic tu mi-o spui,si dornic

parc-as fi pribeag pe-un alt pamant..."

  Orice noutate care tinde sa distruga structurile fixate anterior si echilibrul,in limitele caruia ne-am obisnuit sa traim, este privita cu reticenta, uneori ignorata in mod deliberat. Ma intreb ce s-ar intampla daca intr-o zi ne-ar dispare memoria si ne-am vedea obligati sa traim doar in prezent si in viitorul mai mult sau mai putin apropiat :)

 Intr-o asemenea perspectiva, disparand elementele de continuitate,legaturile dintre diferitele noastre ipostaze am deveni de la o clipa la alta niste straini pentru noi insine, din ce in ce mai saraci sufleteste...

" -Ce porti in inima si CINE ESTI?

 Mai canta-mi inc-o data

 dorul tau,sa te ascult,

Si clipele sa-mi para niste muguri plini

din care infloresc aievea VESNICII..."

 Ar trebui sa ne consideram fericiti ca,datorita amintirilor,avem oricand la indemana o punte peste timp, ca datorita lor, ne-am deprins sa privim pe deasupra  copacilor pana dincolo de zare...

 :) Probail copaci sunt mai intelepti decat noi...Se pleaca in fata inevitabilului cu un fel de smerenie care ne surprinde.Spre deosebire de ei, noi cartim in fata implacabilului, incapabili sa ne impacam cu un destin omenesc, chiar daca suntem doar trecatori prin viata ca un vis .

Vietile noastre sunt doar o masura a trecerii timpului....Puncteaza din loc in loc VESNICIA...

silent lucidity...

Jumatati de masura,



                        Jumatati de iubire,


Jumatati de speranta


                       Jumatati in…nestire


Asteptari fara margini


                      Jumatati de secunda


Timpul curs in clepsidra


                     Viata mea o scufunda…


Jumatate de viata


                    A trecut fara veste...

SPIN

Port si acum urmele spinilor din iarna aceea in care inflorisera trandafirii si erau singurii vinovati de duelul nostru, simt si acum gustul visinelor din primavara aceea nebuna in care totul era parguit si avea gustul buzelor tale si de azi am gura zdrelita de coaja unui cais parfumat care ma imbia : “Saruta-mi tulpina ca si cum ar fi primul si ultimul sarut!”


Iarta daca parfumul fructelor coapte m-a sedus sau poate gandul la tine sau poate erai Tu, metamorfozat – a cata oara ? – in pomul care m-a imbratisat cu frunzele si cu crengile sale, dar sper ca si tu ai simtit, macar o clipa cat a durat imbratisarea, dorul meu de tine…

Gândul

Gândul care n-are astâmpăr e şiret
A zbughit-o noaptea asta-n pijamale
Cu buline şi cu dungi orizontale
Şi din patru nasturi unu-i desuet

A făcut ocoluri lungi şi a-mpânzit oraşul
Cu rotiri şi linii frânte ce-l susţin
Dar e-un zbor în care-şi prinde pasul
E o pânză de pe tine de satin

Gândul care n-are astâmpăr e şiret
O să te aştepte când cobori din casă
Şi o să-ţi ofere pe un şevalet
Să-ţi înşiri cu mâna viaţa zgomotoasă

Un strain te poate duce in casa din povesti...

Poti sa ametesti de la un sarut! Asa cum poti sa te imbeti golind un pahar de cola. Asa cum iti trec cele mai tari teorii/poezii/fragmente/povesti prin cap cand iubesti sau suferi din dragoste ori cu 10 secunde inainte sa adormi si nu le mai notezi nicaieri crezand ca le tii minte si a doua zi. Nu, le uiti. Asa cum iti gasesti puterea sa te ridici din pat după ce ai plans o noapte-ntreaga cand el te-a parasit. Sau cum, o gura de vin cu nume incitant  poate sa teasa povestea Coculenei pe un razboi cu iz de struguri si casuta de turta dulce...(nu stiu de ce, Coculeana a semanat intotdeaunacu "Tarancuta cu naframa" lui Nicolae Grigorescu,fredonand "Nunuta lui Tudor Gheorghe... 

Poti sa ametesti de la un sarut! Si asta sa fie o stare de lesin in care nu simti ca te prabusesti ci, dimpotriva, te inalti. Te ridici pe varfuri, intinzi bratele, perfect drepte si inainte sa poti sa te gandesti sa te lauzi cu asta sa incepi sa zbori. Un zbor aparte. Nevazuta de nimeni sa plutesti in vazduhuri virgine de unde revii incarcata de simtiri care iti erau straine.

Mai palpaie un vreasc in semineu

O amintire arde printre ganduri

De m-ai iubi as fi chiar Eu,

Asa, cararea-i ratacita printre…randuri.

Noapte buna visatori fara speranta! Nu mai pierdeti noptile citind despre o iubire neintamplata…

Flaş

Pe-o mână sihastră
Cu riduri amprente
Licheni înviară
Pietriţi
Dară flori repetente
Muiară
Moşind
Oberlicht

Mâna un smoc de garofiţe îi şuvoieşte
În poză galbenă
Tinereţe
Cerşeşte triumfă, copila

O ţigară aprind
Într-un smârc
Îmi legaşi prinse gânduri
Camarila

curgere

Dintre limbile Pamantului pe care le cunosti, asta mi-a ramas de la tine si nu doar pentru ziua de azi;

sarutul marii nu este sarat; este asa cum m-ai invatat: primavaratec, furtunos, catilefelat, vijelios, dulce, colorat si viu;

mi-ai iubit sufletul si ti l-am dăruit intreg

acum iti simt eu sufletul impietrit în mine..

Atingerea se topeste in dorul ars de atata timp... Curgem unul in altul si ametim... Manile ne prind in roata... Roata isi face un singur miez. O singura inima ... Vartejul ce suntem urca spre trandafirii cerului. Trecand prin straturi de aer dulce si inmiresmat, te sorb... Iasomie si trandafir...

M-ai invatat acum randuri de sute de ani dulceata inimii. De-atunci stiu. De-atunci a ramas cea mai dulce dulceata. Si pieptul tau, cel mai dulce reazem si loc de stat si simtit...

Din cand in cand mi-e dat sa regasesc o clipa asta, pe nisip sau pe iarba. Din cand in cand vii ca zefir sau ca briza.

Si o data la sute de ani ne gasim. Iata, data asta a venit.

Urcand printre nori, mai sus, tot mai sus, privim campurile noastre, si lumina alearga in margine tot mai lata prinzand case si pomi si ape, daruind locurilor stralucirea zilei ce incepe.

Pe masura ce zorii se sting topiti in focul zilei, urcam in vartej, sorbiti catre Soare...

Stiu ca atunci cand voi inchide ochii poarta se va inchide iar... Abia clipesc, cu ochii in ochii tai. Si privim unul in altul, cautandu-ne vietile traite atata timp... Ne vedem umblatul prin lumi si cercurile prinse si desprinse. Atatea vechi si noi incercari... Aripi, aripi ne-au facut ele, aripi crescute pe marginea ranii cusuta cu fir de par argintat.

Stiu ca de la tine mi-au venit in varfurile degetelor firele de argint, cand imi era sa cos si sa inchid... De la mine ai firele tale de argint care ti-au scris povestile pe trup...

Doar in inimi am cusut noi altfel. Pentru inimi ne-au fost ochii...

Acum ne sorbim in priviri si curgem cat putem unul in altul... Oricat de mari ar fi inimile, ele stiu sa se umple.

Si iata ca se aseaza bland in ele toata curgerea, toate vieile noastre.

Ne-am spus tot... Povestile au tacut si lacrima cursa unul in altul s-a prelins in toate alcatuirile noastre.

In ultimul tremur al ei, in ultima invartire a rotii ce suntem, ochii tresar si, prea pline, pleoapele cad...

Si atunci poarta se inchide. Lumile se desfasoara una din alta si din una suntem iarasi doi... Peste campii mai lunecam o vreme... Fluturul lin al degetelor tine tremurul inimii...

Se vor naste iar sute de ani pana la revedere...

Doar daca...

E timpul in care zorii sfarsesc in lumina zilei. Pe marginea clipei am putea... am putea oare?

Da... Ramane un loc in care sa fim impreuna, sfidand si poarta si timpul.

Privim iar unul in altul si tragem de marginea clipei. Marginea taie, timpul se razvrateste si-si porneste furtunile... Mainile strang si pe ultima clipire a clipei ne strangem unul in altul. Unul poate curge mai usor si mai repde. Suflam o data... o singura bataie de inima...

Marginea clipei cade. Pe sub poarta ce se inchide, sageata se arunca in miezul de Soare...

Se spune ca Soarele e orbitor.

Nu ne mai trebuie ochi...

.

Întâmplător

De strig odată oh nici puful n-o clinti
Zeei mele de la amiazi zi
Îmi înecă timpul în dohan albastru ea
În braţe arse amurgite în peltea

Dumnezeu bea vin roşu
Şi ploaie îi curgea din barbă printre nori
Din zână mi-au rămas nişte fiori
Movii, întâmplători
Dacă mă rog la ea
E c-am rămas doar eu şi Moşu

Te iubesc
Ca pe-o plăcintă de mere răcită
Ca pe-o sechelă pusă la mojar
De-ţi lutuiesc
Obraz pojar

Zborul nu doare;ci lipsa lui....

Aseaza-te aici, zburatorule!

Pe palma, daca vrei sa te mangai, pe spinarea mea daca vrei sa mergi si nu mai poti...
Candva, am invatat zborul...Si stii?
ZBORUL NU DOARE.CI LIPSA LUI....
In timp, din copila ne-buna de nimic s-a destramat totul si s-a dus pe apa.
A ramas arsura de soare, bataia de ploaie, slefuirea de vant...
Mi-s dragi toate astea.


Moale de era drumul, ramaneam acolo, in noroi.

Asa, piatra s-a pus sub picior si am putut merge.


Mai buna o piatra, o treapta, decat moliciunea si adancul noroiului.


Mai bine zdrelit decat scufundat...

Ma uit la aripile cate unuia si imi cer iertare pentru zborurile nefacute.
Aripile mele, aripile lor...
Suntem atat de legati unii de altii, desi pasim ca si singuri...
Aripa unuia tine pe a altuia. Ori o trage in sus, ori o da in jos...
Zicea odata femeia aia frumoasa ca unul paseste pentru mai multi.
Asa e. Dar paseste nu doar in sus...
De aia imi cer iertare aripilor mele, ca nu le-am cinstit prin curajul aruncarii in gol
Ele stiu ca pot sa zboare, eu nu... ori nu am crezut.
Eiii, dar acuma...
Acum iar stau pe marginea stancii, aici, in varf.
Ma tot misc, ma tot umflu in pene, incercand sa aman. Stiu ca-i o prostie, dar inca nu-mi cred de tot desfasurarii aripilor mele.


Of, Doamne, nici cand vad?


Stii Tu bine...
Eu... eu nu mai vreau sa stiu.
Vreau doar sa zbor.

DOAR PENTRU TINE!

Draga mea,am sa incep cu un citat:) DOAR PENTRU TINE!



Lumea este asa cum o visezi.

Visul este tot - visul din stare de veghe cat si cel din somn, viziunile despre cine suntem si incotro vrem sa ne indreptam. Ne afecteaza toate aspectele din viata, fie ca recunoastem sau nu. Odata ce intelegi asta esti intr-o pozitie in care poti incepe sa misti energia. Atunci se produce schimbarea de forme."
Spus-a asta Domnia Sa JOHN PERKINS in "SCHIMBARE DE FORME"
KEEP DREAM!

Zburatacitorul

M-am nascut azi, dintr-un alt fâlfâl. O să-mi lepăd amintirile aici, sub pană anemică. O să prevăd cum a fost, din nimicul care îmi albăstreşte cerul. O să-mi mângâi odraslele, barbarii. O să-mi ucid hingherul. Cateodată voi mirosi bine. A pustie şi-a comă. Altădată rău, realistic, cu noimă. Te voi iubi, crunto, dacă stai departe, oacheşă neagră, nemtudomă.

M-am hotarat sa nu mai fiu asa de egoista. Sa nu ma mai bucur de una singura. Sau doar cu cativa tovarasi de drum.

M-am hotarat sa umplu muntele cu mergatori si zburatori.
Stiu, stiu... ce m-am hotarat eu e deja hotarat de ei. Stiu, eu sunt doar Povestitorul. Si nici macar unul adevarat, un ucenic de Povestitor...
Dar... "to teach is to learn", zice Cursul in Miracole.


Asa ca invat impreuna cu altii, pasitul.( Am invitat cativa prieteni sa posteze pe paginile acestui blog ganduri si simtiri...povesti...viata ...frumusete....
Exista doar doua moduri de a-ti trai viata. Prima este ca si cum nimic nu este miraculos. A doua este ca si cum totul este miraculos.( Albert Einstein)  Sa pasim in viata...sa pasim in frumusete...nu ,nu e un curs...
. Este o experienta.

Nu contine invataturi  Contine stari si miscari
Deschide iesirea din ne-simtire Inchide ochii si "tace mintea"
                                                Cine lucreaza?
                                                             Sunetul
                                                                   Trupul
                                                 Cine se misca?
                                                                Simturile
                                                                            Emotiile

                                                 Cine vorbeste?
                                                               Tacerea
                                                                           Inima

                                                  Ce se petrece?

                                                              Intalnirea cu noi inSine

                                                                        Atingerea sunetului

                                                                                         ... traite de fiecare

                                                 Cum?

                                                        Muzica si cuvinte
                                                                   Atingere si mangaiere

                                                De ce?

                                                          Pentru A VEDEA

                                                 Ce?

                                                        FRUMUSETEA