INGEMANAREA LACRIMILOR CERULUI- POARTA CATRE SUFLET... URCUSUL LUMINII, SCARI DIN SUFLET CATRE SOARE... DORM CUVINTE...CRISPAREA GANDULUI- UMBRA DORINTEI INCHISA IN IMATERIALITATE;GRELE TACERI SE ASCUND IN PIETRE...ARIPI DE INGER CU SECUNDELE INIMII BATAND IN LOCUL CUVINTELOR...LACRIMI DE VERDE, IN PURITATEA ANOTIMPULUI...PAIENJENISUL DE O SEARA AL VISELOR; ARIPI CRESC DE O PARTE SI DE ALTA A GANDURILOR; ROUA...PLANGE NOAPTEA CU LACRIMI DE LUMINA...SECUNDE...PICATURILE FLUIDE ALE DIMINETII SMULSA DIN OAMENI CU FORTA VIETII...RANESC SECUNDE...MARGINE ALBASTRA DE GAND...DE-AS CREDE...TIMPUL NE MACINA SECUNDELE TRAIRII...ZBOR ALB!... ;VESNICIA SE NASTE IN OAMENI PENTRU A MURI TIMPULUI;AM FOST SI SUNT DOAR OM...INGER DIN PIATRA...VIATA SI RECE...

vineri, 27 august 2010

bieti actori....


Am mai vorbit despre asta,desprea masca care o purtam zi de zi,ascunzand in spatele ei poate lacrimi,poate bucurii,poate indiferenta...
Un prieten bun mi-a spus: “Viata e o scena, invata sa fii un actor bun…”. M-am gandit de multe ori la aceste cuvinte. Oare chiar suntem capabili sa jucam un rol? Poate ca de multe ori este doar senzatia ca ne adaptam intr-o anumita situatie, dar ce ne face sa fim actori desavarsiti? Cat de mult reusim sa ne complacem in acea situatie daca sentimentul de victorie, este doar inselator? Cat de bine ne jucam rolul, daca uitam principiile pe care alta data le sustineam cu tarie? Care este pretul pentru masca ce o purtam zi de zi? Oare nu devenim actori si fata de propria persoana?
Roluri multiple…Rolul de a ne preface fericiti, de a purta un zambet fals care ascunde mult din felul nostru de a fi. De ce sa uitam sa zambim, sa fim sinceri, sa fim noi zi de zi? De ce sa nu acceptam ca nu e nevoie sa jucam un rol pentru a obtine ceea ce dorim? De ce sa dezamagim atunci cand rolul nu se mai potriveste?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu