Te astept
ca pe o ploaie de primavara
Cu buzele insetate si mainile
intinse de adorare...
Cateodata,imi dau seama ca ne regasim cu mai mare usurinta in trecut decat in prezent.M-am surprins foarte rar raportandu-ma la viitor...Si chiar atunci cand mi s-a intamplat s-o fac,contururile erau destul de vagi,inconsistente.In schimb, sesizez ca majoritatea subiectelor pe care le abordam in discutiile cu semeni nostri se refera la fapte si intamplari familiare,traversate de regula,de propria experienta. Probabil rationamentele noastre au tendinta de a se sprijini pe argumente solide,explorate ca posibilitati cu ajutorul gandirii sau verificate practic...
" Ne arde apropiereain ochi cum stam...
Si totusi,tu-mi soptesti: "MIE-ASA DE DOR DE TINE!"
Asa de tainic tu mi-o spui,si dornic
parc-as fi pribeag pe-un alt pamant..."
Orice noutate care tinde sa distruga structurile fixate anterior si echilibrul,in limitele caruia ne-am obisnuit sa traim, este privita cu reticenta, uneori ignorata in mod deliberat. Ma intreb ce s-ar intampla daca intr-o zi ne-ar dispare memoria si ne-am vedea obligati sa traim doar in prezent si in viitorul mai mult sau mai putin apropiat :)
Intr-o asemenea perspectiva, disparand elementele de continuitate,legaturile dintre diferitele noastre ipostaze am deveni de la o clipa la alta niste straini pentru noi insine, din ce in ce mai saraci sufleteste...
" -Ce porti in inima si CINE ESTI?
Mai canta-mi inc-o data
dorul tau,sa te ascult,
Si clipele sa-mi para niste muguri plini
din care infloresc aievea VESNICII..."
Ar trebui sa ne consideram fericiti ca,datorita amintirilor,avem oricand la indemana o punte peste timp, ca datorita lor, ne-am deprins sa privim pe deasupra copacilor pana dincolo de zare...
:) Probail copaci sunt mai intelepti decat noi...Se pleaca in fata inevitabilului cu un fel de smerenie care ne surprinde.Spre deosebire de ei, noi cartim in fata implacabilului, incapabili sa ne impacam cu un destin omenesc, chiar daca suntem doar trecatori prin viata ca un vis .
Vietile noastre sunt doar o masura a trecerii timpului....Puncteaza din loc in loc VESNICIA...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu