din lumina....

Am intalnit de-a lungul vietii  diferite persoane care mi s-au parut familiare. Din prima clipa in care le-am cunoscut, am simtit o apropiere instinctiva fata de ele, ca si cum le-as fi recunoscut, desi nu stiam de unde provine acest sentiment.
 Imi dadeam seama ca mi-au fost trimise in cale cu un scop precis si ca am avut dintotdeauna legaturi speciale de prietenie cu ele.In decursul vietii am intalnit pe cineva care imi spunea ca ,atata timp cat imi va lipsi cunoasterea pura,cel ma bine e sa nu judec niciodata pe altcineva.Incerc sa n-o fac,pe cat posibil...la fel si cum imi spunea sa iau exemplu surzilor-fata lor e mereu senina senina si zambitoare pt ca nu aud forfota ,intrigile,clevetirile celor de langa ei...sa nu vrei sa auzi-e mai bine decat sa fii surd ...
Intalnim adesea pe strada cate un betiv adormit pe o margine de trotuar.Majoritatea il privim cu dispret...nu-l putem judeca decat dupa infatisarea sa exterioara.de multe ori m-am intrebat:daca un asa betiv,e,de fapt, un barbat maret si plin de lumina?
Poate  Iubirea emana din intreaga lui fiinta. Posibil sa fie foarte iubit in ceruri. Aceasta mare fiinta spirituala s-a intrupat pe Pamant cu intentia sa isi ajute un prieten de care era foarte apropiat din punct de vedere spiritual.(cunosc cel putin o persoana care care ar rade fara tagada la divagatiile mele pe tema asta,la fel cum,am intalnit si betivi superiori multora dintre noi la nivel spiritual...Judecati(-ma) cum vreti!:)

 Si eu m-am facut vinovata pe Pamant de acest tip de judecata pripita, evaluandu-i pe ceilalti in functie de bogatia lor sau de alte capacitati exterioare. Si mi-am dat seama cat de nedreapta am fost, intrucat nu stiam nimic despre viata lor, dar mai ales despre spiritul lor.

Cu totii avem nevoi, nu doar saracii, si cu totii am facut un legamant in lumea spirituala sa ne ajutam unii pe ceilalti. Din pacate, atat timp cat ne aflam pe Pamant, noi uitam de legamantul facut si avem tendinta sa cadem prada egoismului. De aceea, ne sunt trimisi ingeri, sub chipul unor oameni, care sa ne stimuleze sa ne aducem aminte si sa ne indeplinim aceste legaminte. Noi nu ii recunoastem, pentru ca ne apar ca niste oameni obisnuiti. Cert este insa ca ei ne insotesc mult mai frecvent decat am putea crede.
Asadar, lectia pe care e bine sa o invatam de aici: sa ajungem singuri la concluzia ca oamenii saraci sunt la fel de demni de stima si de pretuirea noastra, ca si cei bogati. Sa ii acceptam pe toti ceilalti, inclusiv pe cei diferiti de noi. Absolut toti oamenii merita iubirea si bunatatea noastra.
Nu avem dreptul de a fi intoleranti, plictisiti sau maniosi fata de nimeni. Nu avem dreptul de a-i privi de sus sau de a-i condamna in sinea noastra. Singurul lucru pe care il luam cu noi din aceasta viata este binele pe care l-am facut celor din jurul nostru.
Am inteles cu aceasta ocazie ca toate faptele noastre bune si cuvintele amabile pe care le-am adresat celor din jur se vor intoarce asupra noastra insutite, binecuvantandu-ne viata. Adevarata noastra putere salasluieste in bunatatea si caritatea noastra."

Materialismul exacerbat intra doar in zona acceptarii, ca fiind posibil pentru anumite fiinte,adecvat nivelului la care se afla ca Stare de Constienta de SINE. Deci,nu e subiectul preferat de interes in dialogul in doi..... Cunoasterea diversitatii sub care se manifesta VIATA si intelegerea prin experimentare a ceea ce inseamna VIATA ma duce direct la dorinta de a trai frumos intr o relatie cu o mie in sensuri complete si complexe. IMI DORESC INTOTDEAUNA SA CUNOSC OAMENI CARE SA FIE DESCHISI LA DIALOG INTERACTIV, SURSA DE CUNOASTERE RECIPROCA...