PARADOX

“Ce e tristetea si care e cauza ei? Ei bine, raspunsul este paradoxal – cauza tristetii este bucuria insasi! De fapt Tristetea este intotdeauna un raspuns la Fericire… sau altfel spus Fericirea are semn de intrebare la sfarsit… De fapt e mult mai simplu. Radacinile Tristetii sunt adanc infipte in experienta Fericirii. Nu am putea simti Tristetea daca nu am parcurs mai intai opusul ei, adica, Fericirea. Este un sens unic intre cele doua. Mai mult de atat, aceste doua simtaminte nu pot exista de sine statator. Esti trist pentru ca te gandesti ca ai fi putut fi fericit (ca altii din jurul tau de ex.) sau esti trist pentru ca ti-aduci aminte momentele de fericire pe care nu le mai ai în acel moment.
Cele doua notiuni Fericire si Tristete sunt inseparabile – si una o hraneste pe cealalta. Partea buna a lucrurilor e ca tristetea lasa loc fericirii oricand si asta e farmecul jocului pana la urma… nu-i asa? Nu uitam niciodata ca intotdeauna cand suntem f. fericiti… intr-o buna zi vom simti si reversul medaliei. Face parte din natura lucrurilor. Asa e normal sa fie. Si cum altfel? Fericire în joc piramidal înseamna PLICTIS ABSOLUT – sau ABIS al sufletului.
De fapt suntem tristi pentru ca am fost odata fericiti ! DAMN IT! Iar fericire vesnica nu exista. Tristetea este gaselnita DEMIURGULUI pentru a echilibra balanta fericirii.”


Nu-i asa ca e foarte interesant cum este randuita lumea asta… ?


Ma gandesc ca e normal sa simtim tristete. Ar fi anormal inversul. Aceste lucruri trebuie lasata sa iasa din noi . Nu sunt cai unice. FIecare o poate face in vreun fel. . Precum scriam zilele trecute… nelinistile, macinarile sunt motorul vietii noastre, trist vesel cum e… asa este viata. Trebuie luata ca atare.